Cât de curată este, de fapt, bucătăria după ce o ștergem? Ce spun studiile despre bacterii

O bucătărie poate arăta impecabil după ce o ștergem, dar asta nu înseamnă că este și complet lipsită de bacterii: simpla curățare îndepărtează murdăria vizibilă și reduce contaminarea, însă microorganismele pot rămâne pe suprafețe precum blatul, tocătorul, robinetul sau mânerele, motiv pentru care o suprafață care pare curată nu este neapărat și igienic curată.

Ce vei găsi în acest articol:

• Ce rămâne pe suprafețele din bucătărie după ștergere?
• Ștergem sau și uscăm? Un detaliu care poate schimba rezultatul
• Cârpa de bucătărie: ajutor sau posibil vector de contaminare?
• Tocătorul, robinetul și telefonul: trei obiecte surprinzător de relevante
• Este nevoie să dezinfectăm totul după fiecare masă?
• Cum arată o curățare mai eficientă, fără să transformăm bucătăria într-un laborator?
• Concluzie

Un studiu realizat de cercetători de la Nofima, în colaborare cu London School of Hygiene & Tropical Medicine, a analizat cât de eficient reduc diferite metode de curățare contaminarea bacteriană dintr-o bucătărie casnică.

Concluziile studiului sunt în acord cu modul în care abordăm și noi curățenia la domiciliu: nu urmărim doar îndepărtarea murdăriei vizibile, ci acordăm atenție suprafețelor și zonelor cu risc de contaminare. Pentru noi, o bucătărie curată înseamnă mai mult decât un aspect impecabil – înseamnă și o curățare eficientă din punct de vedere igienic.

O suprafață poate arăta perfect curată și totuși să nu fie lipsită de bacterii. O lavetă îndepărtează firimiturile, petele și grăsimea, dar simpla ștergere nu garantează eliminarea microorganismelor invizibile. De aceea, „nu mai văd murdăria” nu înseamnă automat „nu mai există bacterii”.

Curățarea și igienizarea nu sunt același lucru. Curățarea îndepărtează murdăria și o parte dintre microorganisme, în timp ce igienizarea urmărește reducerea contaminării la un nivel mai sigur. Studiul a arătat că metodele tradiționale de curățare pot reduce semnificativ contaminarea, iar anumite proceduri, precum uscarea sau dezinfectarea după curățare, pot crește și mai mult această reducere.

Ce rămâne pe suprafețele din bucătărie după ștergere?

După o simplă ștergere, pe suprafețele din bucătărie pot rămâne microorganisme, inclusiv bacterii, chiar dacă blatul sau tocătorul arată impecabil. În studiul realizat într-un model de bucătărie domestică au fost urmărite, printre altele, contaminări cu Escherichia coli și Staphylococcus aureus. Cercetătorii au constatat că metodele tradiționale de curățare reduc contaminarea, dar nu o elimină complet.

O parte importantă a problemei este transferul bacteriilor între suprafețe. O lavetă folosită pe mai multe zone poate muta microorganismele dintr-un loc în altul, în loc să le îndepărteze complet. Tocmai de aceea, suprafețe precum tocătorul, mânerul robinetului sau alte obiecte atinse frecvent merită o atenție aparte, chiar dacă nu prezintă urme vizibile de murdărie.

Cât de multă contaminare rămâne depinde însă de metoda folosită pentru curățare. Studiul a arătat că procedurile obișnuite au redus contaminarea cu aproximativ 1,5–2,5 log10, în timp ce combinarea curățării cu uscarea sau dezinfectarea a dus la reduceri mai mari, de aproximativ 3,1–4,6 log10. Pe scurt, faptul că ai trecut cârpa pe suprafață este un pas util, dar ce faci după ștergere poate conta mult pentru nivelul final de contaminare.

Totuși, rezultatele nu înseamnă că trebuie să dezinfectăm obsesiv fiecare suprafață din bucătărie. Autorii concluzionează că metodele tradiționale pot fi suficiente în multe situații, dar un nivel mai ridicat de igienă este important atunci când sunt manipulate alimente cu risc crescut sau când în locuință se află persoane infectate ori imunocompromise.

Ștergem sau și uscăm? Un detaliu care poate schimba rezultatul

Uscarea nu este doar un ultim gest „ca să arate bine” suprafața. În studiul analizat, adăugarea uscării după curățare a crescut reducerea contaminării bacteriene, comparativ cu metodele obișnuite de curățare. Cum am menționat și mai sus reducerea medie a ajuns la aproximativ 3,1–4,6 log10, față de 1,5–2,5 log10 în cazul metodelor tradiționale.

Practic, asta înseamnă că nu este suficient să treci laveta și să lași suprafața umedă. Uscarea face parte din procedura care poate contribui la scăderea suplimentară a contaminării. Este un detaliu simplu, dar studiul arată că poate face diferența între o curățare bună și una mai eficientă din punct de vedere igienic.

Cârpa de bucătărie: ajutor sau posibil vector de contaminare?

O lavetă folosită pentru ștergerea blatului poate deveni, la rândul ei, o sursă de transfer al bacteriilor. Dacă este folosită pe o suprafață contaminată și apoi pe alta, microorganismele pot fi mutate dintr-un loc în altul. Cercetări privind igiena bucătăriei arată că lavetele contaminate pot fi dificil de igienizat complet, mai ales atunci când sunt păstrate umede sau peste noapte.

Contează foarte mult și cum este întreținută cârpa. O lavetă umedă, reutilizată de mai multe ori, nu ar trebui tratată ca și cum ar fi automat curată doar pentru că a fost folosită la șters. Un alt studiu publicat pe PubMed, realizat în bucătării domestice, a identificat niveluri ridicate de contaminare pe echipamentele de curățare utilizate în mod curent, inclusiv lavete, bureți și perii de vase.

Soluția nu este să renunțăm la cârpa de bucătărie, ci să evităm transformarea ei într-un „distribuitor” de microbi. Folosirea unei lavete curate, schimbarea ei frecventă și evitarea ștergerii succesive a zonelor cu niveluri diferite de contaminare sunt măsuri simple. Iar pentru suprafețele care au intrat în contact cu carne crudă sau alte alimente cu risc, este importantă o curățare adecvată, nu doar o ștergere rapidă.

Tocătorul, robinetul și telefonul: trei obiecte surprinzător de relevante

Tocătorul este una dintre suprafețele cu cel mai mare potențial de contaminare în timpul pregătirii alimentelor, deoarece intră direct în contact cu ingredientele. În studiul analizat, tocătoarele au fost contaminate experimental cu E. coli și Staphylococcus aureus, pentru a testa cât de eficient pot fi îndepărtate bacteriile prin diferite metode de curățare.

Mânerul robinetului poate deveni o verigă neașteptată în lanțul contaminării. Îl atingem în timp ce gătim, inclusiv după ce am manipulat alimente crude, iar apoi îl putem atinge din nou cu mâinile pe care tocmai încercăm să le spălăm. Tocmai pentru că este o suprafață de contact frecvent, studiul l-a inclus în testele privind eficiența procedurilor de igienizare.

Telefonul mobil este și mai interesant, pentru că nu pare, la prima vedere, să aibă legătură cu igiena bucătăriei. Totuși, dacă îl folosim în timp ce gătim, mâinile pot transfera microorganisme pe ecran și pe carcasă. Cercetătorii au inclus telefoanele în modelul experimental și au constatat că metodele de curățare a acestora puteau fi îmbunătățite prin utilizarea umezelii, obținând o reducere medie a contaminării de aproximativ 1,5–1,9 log10.

Cele trei obiecte arată cât de ușor se poate forma un circuit al contaminării: de la aliment la tocător, de la mâini la robinet și, în anumite situații, de la mâini la telefon. Nu înseamnă că toate aceste suprafețe sunt permanent periculoase, ci că zonele atinse frecvent și suprafețele care intră în contact cu alimentele merită incluse în rutina de curățare, nu doar blatul pe care îl vedem murdar.

Este nevoie să dezinfectăm totul după fiecare masă?

Nu este necesar să dezinfectăm fiecare suprafață după fiecare masă. Studiul arată că metodele tradiționale de curățare pot reduce semnificativ contaminarea bacteriană, iar dezinfectarea nu trebuie privită ca un pas obligatoriu pentru orice activitate obișnuită din bucătărie.

Dezinfectarea devine mai importantă atunci când au fost manipulate alimente crude cu risc microbiologic, când suprafețele au fost contaminate sau când în locuință există persoane bolnave ori vulnerabile. În astfel de situații, simpla îndepărtare a murdăriei poate să nu ofere același nivel de reducere a contaminării ca o procedură care include și dezinfectarea.

Pentru rutina zilnică, contează mai mult să curățăm corect și consecvent suprafețele importante decât să folosim dezinfectant peste tot. Tocătorul, blatul de lucru și zonele atinse frecvent merită atenție, mai ales după prepararea alimentelor crude. Așadar, o bucătărie igienică nu înseamnă una sterilă, ci una în care contaminarea este redusă prin metode potrivite situației.

Cum arată o curățare mai eficientă, fără să transformăm bucătăria într-un laborator?

Începe cu îndepărtarea murdăriei și a resturilor alimentare, apoi curăță suprafețele și ustensilele folosite la prepararea mâncării. Nu este nevoie să tratezi fiecare colț al bucătăriei ca pe o suprafață sterilă. Important este să acorzi prioritate blatului, tocătorului, ustensilelor și zonelor care intră direct în contact cu alimentele.

Separarea alimentelor crude de cele gata de consum este la fel de importantă ca ștergerea propriu-zisă. Folosește tocătorul și ustensilele curate înainte de a trece la alimente care nu mai urmează să fie gătite. Astfel reduci riscul ca microorganismele de pe carne crudă, pește sau pasăre să ajungă pe alte alimente.

După curățare, lasă suprafața să se usuce, în loc să o consideri curată în momentul în care ai terminat de șters. Studiul analizat a arătat că adăugarea uscării sau a unei etape de dezinfectare poate crește reducerea contaminării, comparativ cu metodele tradiționale de curățare.

Nu este nevoie însă să folosești dezinfectant după fiecare utilizare. Cercetătorii au constatat că metodele tradiționale pot fi suficiente în multe situații casnice, iar procedurile cu o reducere mai mare a contaminării sunt mai importante în contexte precum manipularea alimentelor cu risc ridicat sau existența unor persoane infectate ori imunocompromise în locuință.

În final, o rutină eficientă înseamnă curățare consecventă, mâini curate, ustensile curate și separarea alimentelor crude de cele gătite, nu folosirea permanentă a produselor puternice.

Dacă nu ai timp să te ocupi de curățenia locuinței sau a bucătăriei și cauți o firmă de curățenie la domiciliu în București, echipa noastră te poate ajuta cu servicii profesionale de curățenie.

Concluzie

„Dacă nu mai vezi murdăria, înseamnă că ai terminat curățenia. Dacă vrei să reduci și contaminarea, contează și ce faci după ce ai șters.”